A intrat un frig in mine de, sincer, imi doresc ca 2 zile sa stau linga o soba, cu un ceai cald in mana si sa zac. Exact ca o matza. Nu mi-am imaginat vreodata ca iarna poate fi atat de grea. E drept ca am prins nu stiu ce cod (cred ca galben) de ger la Chisinau, dar chiar si asa. Frig rau. Acum inteleg de ce toata lumea poarta haina de blana. Cel putin aproape toate femeile 🙂 )).
Am plecat la Chisinau cu un gand destul de amestecat: ba e saracie, ba e urat, ba e trist, ba oamenii sunt foarte calzi. Am gasit insa, un Chisinau modern, cu cladiri si blocuri noi, cu multe restaurante la care se mananca fantastic de bine (si de ieftin). Nu mai zic ca toate au si meniuri pentru copii, carti de colorat si culori, tablete cu desene animate. Toate au grija si de copilul tau.
Am simtit ca m-am intors in Romania copilariei mele. De-abia acum am inteles cate valori am pierdut noi pe drum, in toti anii astia de “europenizare”. Si cat de mult ne-am pierdut pe noi. Intr-un oras destul de mare (n-as sti sa il compar, ca nu am umblat foarte mult inafara zonei noastre de interes si anume Bulevardul Stefan cel Mare), cu cel putin 3 benzi pe sensul de mers, Chisinaul e silentios in trafic. Aproape nimeni nu claxoneaza, si cei 1% care claxonau erau (ghici!) cu numere de Romania. La fel, tot ei agresivi in trafic.
Oamenii sunt, intr-adevar foarte calzi. Cand mi-a venit in minte, la un moment dat, sitagma “fratii nostri” exact asta am simtit- se comporta de parca am fi fratii lor. Prietenosi si calzi, si pare-mi-se mie, foarte isteti. Acum probabil conteaza si oamenii cu care interactionezi prima oara. Eu ma gandesc la Stela (www.stelabotez.com)
De la Stela a pornit povestea lansarii la Chisinau (poveste mare cu nabadai). Si o sa iti spun si cum: imi scrie Nicoleta ca vrea cartea. Ii dau link de transfer.md pentru a o putea achizitiona si-mi spune ca are card Mastercard, iar eu Visa. Ca atare, se simte nevoita sa caute alternativa. La 2 zile dupa, imi scrie Stela ca vrea cartea pentru o prietena. Trimite banutii, trimit cartea cu putina intarziere si la ceva timp dupa imi trimite poza cu ea si cu cartea. Asa ii descopar site-ul si piesa care mi-a placut, un remix (il gasesti aici https://www.youtube.com/watch?v=v5dYbOpun_4 )
Nu-s fan muzica populara, dar piesa asta a ei mi-a placut. Nu stiu de ce.
La cateva minute dupa, imi trimite Nicoleta mesaj cu o poza in care aparea ea, dar si cartea, si mi scrie: “uite ca a ajuns la mine. Mi-a luat-o prietena mea Stela, cadou”. Aproape ca m-a busit plinsul de bucurie. Mi s-a parut un gest atat de frumos. Si atunci i -am cerut acordul Nicoletei sa pun si poza ei pe Instagram:
Multumesc, dragilor, ca mi-ati amintit cat de pretioasa este o prietenie.
Si-mi scrie Svetlana: “Hai sa facem lansarea la Chisinau, vrei? Te ajut eu cu organizarea”. Zic “Hopa, ceva se intampla aici!”. Si ii raspund: “Bine, hai”. In 15 minute im scrie inapoi ca e rezervata sala de la Biblioteca Hasdeu pentru data de 30 noiembrie.
30 noiembrie. Ziua fiului meu.
Svetlana s-a ocupat de aproape tot. A vorbit la DOR Wines sa primim vin, ea fiind somelier (apropo, spumantul lor alb e demential daca iti place spumantul fructat), l-a adus pe Vlad Andreev in calitate de fotograf. Totul a mers uns. N-am simtit nicio secunda presiunea organizarii lansarii, cum a fost la Bacau, de exemplu.
Multumesc Svetlana, sa ti se intoarca inzecit.
Cam asa a fost la lansare:
Q&A:
A cantat Stela:
A vorbit Svetlana despre vinuri:
Am facut poze:
Multumesc.
Sunt binecuvantata.
ps: ma intorc la cald. Si la munca.
ps 2: multumesc si dragului meu sot. A fost tot timpul alaturi de mine.
