Ţi s-a întâmplat vreodată să te ciocneşti cu un om, verbal, atât de puternic încât să simţi că ai purtat un război?
Să te simţi atât de epuizat(ă) după cearta respectivă încât ai vrea să dispari efectiv, să treacă ziua asta fatidică ca să te poţi comporta ca şi cum nu s-ar fi intâmplat niciodată nimic?
Un moment dintr-asta în care nu ai poftă de viaţă, chef de absolut nimic, sau simţi că a înnebunit lumea avem cu toţii, şi ni se intâmplă tuturor să trăim un mic incident de acest gen. Dar nu e mic deloc. Ambele părţi îşi pierd energia şi îşi strică ziua, indiferent de cine iese câştigător în “luptă”. Ambele părţi se întreabă ce s-a întâmplat şi care a fost motivul real, de multe ori neexistând nici unul de fapt. Şi de multe ori, războiul este purtat mai departe, către alţii.
În realitate, sunt doar două tipologii psihologice care se ciocnesc atunci când se întâlnesc.
Sunt extreme.Plus şi minus.Soarele şi Luna. Ying si Yang.
Dar daca-ti spun ca exista un training care te va ajuta sa întelegi imediat ce gândeste omul din fata ta si de ce începe un mic razboi cu tine, si apoi sa reusesti sa îl “stingi” instant, m-ai crede?
Se numeşte PCM (Process Communication Model®) şi este sabia omului de bine din vorba lui Sun Tzu, Arta Războiului: “când este pace, un om de bine îsi tine sabia alaturi de el“.
Ce este PCM?
Process Model Communication® este un instrument inovator care te va ajuta să înţelegi , să motivezi şi să comunici mai eficient cu oamenii din jurul tau pentru ca vei şti exact cu ce tip de personalitate ai de-a face şi implicit care este nevoia lui de baza.
Cum este PCM diferit ?
Cu ajutorul acestui training vei putea prezice comportamente si vei putea oferi soluţii pentru managementul stresului, motivatiilor si comunicsrii eficiente.
Cum te va ajuta PCM?
*Iţi vei înţelege propiul comportament, aşadar vei învăţa foarte multe despre tine,
*Vei înţelege oamenii pe care îi consideri dificili şi nu vei mai avea tendinţa să judeci (spuse perseverentul din mine 🙂 ),
*Vei susţine prezentări şi discursuri mai bune căci vei învăţa cum să atragi atenţia tuturor,
*Vei intui nevoile celor din jurul tău şi vei reuşi să împaci pe toată lumea.
Dar sunt sigură că nu e destul de multă informaţie încât să te ajut să înţelegi ce este PCM şi cum funcţionează realmente pentru fiecare dintre noi, dar şi ce beneficii va aduce în viaţa ta.
Aşa că pune-ţi un ceai cald (e “atât de” vremea lui 🙂 ) şi spor la citit multă informaţie nouă 🙂 ..
Tipologii
Cum îţi spuneam în articolul trecut, cel în care ţi-am descris beneficiile pe care le-a adus PCM în viaţa mea, acest tool descrie cele 6 profile psihologice umane şi care sunt cele 6 perioade din viata noastra de copil când ne conturam acest profil. Dar mai ales motivul sau problema de bază.
0-9 luni se dezvoltă Imaginativul sau Imaginer sau copilul care a învatat sa fie autonom. A fost lasat singur şi a fost nevoit sa se descurce. Solutia pentru problema lui este sa învete dependenta.
Întrebarea lui existenţială este: “Sunt dorit(a) ?”
9-18 luni se conturează Promoterul sau copilul caruia i-a lipsit apropierea, dragostea materna. Solutia pentru problema lui este contactul fizic, atingerile si afectiunea.
Întrebarea lui existenţială va fi :” Sunt viu/vie?”
18-24 de luni se defineşte Perseverentul sau Persisterul. E copilul care învata teama. Fericirea pentru acest profil psihologic apare când învata încrederea.
Întrebarea vieţii lui va fi : “Sunt de încredere?”
24-36 luni apare Thinkerul sau Gânditorul. Acest copil traieste pierderea si toata viata lui va tebui sa învete sa găseasca solutii.
Întrebarea la care vor trebui să găsească răspuns este: ” Sunt perfect(a)?”
36-48 de luni creşte Rebelul. Acest copil nu este învatat sa îsi asume responsabilitati, iar lecţia lui cea mai mare în viaţa este sa învete independenta.
Întrebarea lui existenţială este: “Sunt acceptat(ă) asa cum sunt?”
48-60 luni se defineste Empaticul sau Emoterul, copilul care nu va sti niciodata sa îsi manifeste furia. O relatie sanatoasa va deveni rezolvarea traumei lui.
Întrebarea lui existenţială este: “Sunt iubit(a)?”
Profilul conturat va rămâne ca o parafă pentru acest copil, chiar şi atunci când devine adult.Fiecare dintre noi percepe lumea înconjurătoare în cel puţin 6 moduri diferite,
atfel ca:
-imaginativul va percepe lumea cu ajutorul reflectiilor,
-promoterul va prefera acţiunea,
-perseverentul va comunica cu ajutorul opiniilor,
– thinkerul prin prisma gândurilor,
-rebelul va avea reacţii la absolut tot ce îl înconjoara,
-iar empaticul este cel care va simti, mai presus de toate, tot ce îl înconjoară.
Fiecare profil psihologic este ok, însa foarte diferit fata de celalalte.
Şi fiecare are o nevoie fundamentală, care odată satisfacută duce la împlinire, realizare şi linişte sufletească.
Dar hai să îţi povestesc câte un pic despre fiecare. Apropo, ai putea sa te gândesti la exemple concrete din viaţa ta, îţi va fi mult mai usor sa reţii tipul de personalitate 🙂 .Sau chiar la tine 😀 .
Imaginativul (imaginer)
este omul inactiunii. Este omul care pare ca nu face nimic niciodata. Este foarte silentios si prefera directivele.
Modalitatea lui de a privi lumea este prin a reflecta la ceea ce se întâmpla.
Preţuieste solititudinea si spatiul privat .
Moneda lui este imaginaţia.
Percepţie: reflecţii.
Puncte forte: reflexiv, calm, cu imaginaţie.
Expresia feţei: pielea este foarte întinsa, foarte puţine riduri, chiar si la o vârstă înaintata.
Biroul/casa: un loc de munca simplu, rustic, fara decoraţiuni pentru ca mediul nu este important.
Trasaturi: abilitatea de a fi introspectiv. Foarte bun la orice activitate care presupune dexteritate.
Nevoia psihologica de baza este linistea. Nu are nevoie de grupuri, facându-i placere sa fie introvertit.
Promotorul (promoter)
pretuieste initiativa, iar modul prin care vede lumea este prin experimentarea situatiilor si prin a face ca lucurile sa se întâmple.
Pretuieste adaptabilitatea si auto-suficienta.
Moneda lui este farmecul.
Perceptie: orientat spre actiune.
Puncte forte: adaptabil, persuasiv si fermecator.
Expresia feţei: roseata în obraji.
Biroul/casa: covoare groase, scaune capitonate, trofee. Predomina rosul si negru..
Trasaturi: abilitatea de a fi ferm si direct.
Nevoia lui de baza este incitaţia, adrenalina, aşadar îşi va structura timpul pe perioade scurte si de intensitate mare, nu un program de la 9 la 5.
Persisterul (perseverentul)
este omul care percepe lumea cu ajutorul opiniilor, pretuind încrederea. Modul în care vede el lumea este prin evaluarea oamenilor si a situaţiilor în raport cu un sistem de valori .
Pune pret pe loialitate si daruire .
Moneda lui de schimb este reprezentata de valori.
Precepţie: judeca mai întâi. Evalueaza oamenii si lucrurile prin prisma opiniilor.
Puncte forte: implicat, bun observator si constiincios.
Expresia feţei: cute între sprâncene, privire patrunzatoare.
Biroul/casa: mobilier tradiţional, funcţional. Antichitaţi si /sau motive orientale.
Trasaturi: abilitatea de a exprima opinii, credinte si judecaţi.
Nevoia lui de baza este recunoaşterea muncii si a convingerilor (credinţelor) datorita implicarii sale puternice si a credinţei în misiunea sau scopurile sale.
Thinkerul (gânditorul)
este omul care valorizează faptele. Modul prin care priveşte el lumea este prin identificarea şi categorisirea oamenilor şi a lucrurilor.
Preţuiesc datele si informaţiile.
Moneda lui este logica.
Percepţie: gândeşte mai întâi.
Puncte forte: logic, responsabil şi organizat.
Expresia feţei: linii orizontale pe frunte.
Biroul/casa: organizat, funcţional pe premiza ca fiecare lucru să fie la locul lui. Premiile, certificatele sunt la loc de cinste.
Trasaturi: abilitatea de a gândi logic.Preia fapte si idei si le sintetizeaza.
Nevoia lui de baza este structurarea timpului dar si recunoaşterea muncii, nefiind foarte diferit de perseverent .Este orientat catre obiective si realizari fiind motivat de premii, bonusuri, bataie pe umar – modalitaţi de recunoaştere a faptului ca a facut o treaba buna.
Rebelul
iubeşte distracţia.
Moneda lui este umorul.
Percepţia: modalitatea lui de a reacţiona la întâmplările din viaţa lui, sau oamenii din jurul lui este prin “îmi place” sau “nu îmi place.”
Puncte forte: spontan, creativ şi jucăuş.
Expresia feţei: riduri zâmbitoare în jurul ochilor si a gurii, dar şi licarire în ochi.
Biroul /casa: plini de stimuli – postere, jocuri, jucarii, lumina si sunet.
Trăsături: abilitatea de a se juca şi de a se bucura de prezent.
Nevoia lui de baza este contactul ludic, dar si distractia.
Empaticul
pretuieste relaţiile.
Moneda lui este compasiunea.
Percepţia asupra lumii este prin sentimentele legate de oameni, lucruri. El simte mai întâi.
Puncte forte: plin de compasiune, cald si sensibil.
Expresia feţei: linii în forma de semiluna deasupra ochilor. Manichiura, machiajul, coafura sunt foarte importante.
Biroul /casa: intim, moale ca un cuib. Multe plante, poze de familie, mirosuri placute, muzica relaxanta, mobilier confortabil şi tonuri cromatice delicate.
Trăsături: abilitatea de a avea grija si de a oferi celorlati. Creeaza armonie.
Nevoia lui de baza este recunoaşterea ca persoană spre a fi acceptaţi asa cum sunt, fara condiţii , constrângeri sau solicitarea unor performanţe anume. Atingerea, senzorialul poate fi un energizant foarte bun pentru aceasta tipologie.
Datorită acestor diferenţe perceptuale asupra vieţii, a oamenilor, dar şi a situaţiilor, fiecare tipologie în parte interacţionează diferit.
Stiluri de interacţiune
- Stilul autocratic (comenzi clare, directive) :
–avantaje: util celor care au nevoie de îndrumare, structura, precizari.
–dezavantaje: nu încurajează interacţiunile de grup şi descurajează persoanele automotivate. Încurajeaza la supra adaptare si la rebeliune.
2. Stilul democratic (interactiune, participare, decizii de grup):
-avantaje: încurajează oamenii care gândesc, orientati spre rezultate. Măreste coeziunea de grup şi întăreste moralul.
–dezavantaje: nu ofera structura sau destule informatiii pentru cei care au nevoie de aşa ceva.
3.Stilul binevoitor (orientare catre persoana, catre om, sentimente):
-avantaje: cultiva un sentiment de apartenenţa, acceptare necondiţionata.
-dezavantaje: unora le displace amestecul relaţiilor personale cu cele profesionale si văd în acest stil o invadare a intimitaţii.
4.Stilul Laissey Faire (paseaza responsabilitatea celorlalti):
-avantaje: e sănătos pentru cei care au un stil personal, care lucrează în legea lor, resping autoritatea sau se revolta contra regulilor.Invită la independenţa si creativitate.
-dezavantaje: nu ofera direcţie si structura.
În funcţie de fiecare tipologie în parte, reacţionăm bine sau rău la aceste tipuri de interacţiune:
Eu, de exemplu reacţionez negativ la stilul autocratic caci este limitativ (perseverenta fiind). Un rebel va reacţiona şi el la fel de negativ, pentru că îi place distracţia şi este creativ, deci va funcţiona numai bine cu stilul Laissez Faire.
Mai concret,
Empaticul reacţionează bine cu stilul binevoitor, dar negativ la cel autocratic.
Gânditorul & Perseverentul reacţionează bine la stilul democratic dar foarte rău la cel autocratic.
Imaginatorul aşteaptă direcţii, deci va funcţiona cu stilul autocratic dar va intra în stres cu stilul Laissez Faire.
Rebelul adora însă stilul Laissez Faire, spre deosebire de cel autocratic la care va reacţiona negativ instant.
Promoterul, evident adora stilul autocratic şi îl detestă pe cel democratic.
Acum înţelegi când spun că efectiv poţi avea impresia că ai intrat în război cu cineva instant, deşi aţi avut doar un mic schimb de replici?
Imaginează-ţi un rebel care interacţionează cu un promoter : promoterul îi va spune “Să facă acum! “, iar rebelul va intra în panică : “Ce d##cu vrea ăsta de la mine ? eu nu am chef, eu fac lucrurile când am eu chef!”. Promoterul se va enerva, el fiind omul acţiunii (că lucrul respectiv nu s-a făcut acum) si uite asa ambii implicaţi au intrat în stare de stres.
Baza, faza si niveluri de stres
Dar treaba asta cu stresul este mult mai profunda pentru ca există mai multe niveluri de stres.
Aşa cum noi, de fapt, avem câte un pic din fiecare profil în parte, chiar dacă unul este preponderent vizibil.
În funcţie de anumite pierderi din viaţa noastra, care însa au legătura directa cu prima noastra trauma (teama, lipsa de apropiere, pierderea, autonomia), nevoile noastre se schimba iar noi trecem la o noua etapa sau” fazăm” cum se spune în limbajul PCM. Fazarea este rezultatul unui stres negativ pe care o persoană îl rezolva prin efort personal.
Iar de aici lucrurile se complică destul de tare, pentru că dacă aveai impresia că, până deunăzi, cunoşteai un om, el se schimbă dintr-odată parca fundamental. Imagineaza-ţi un promoter care devine empatic: îî plăcea adrenalina si adora sa dea ordine si dintr-o dată devine cald, pasnic si iubitor.
Practic, el este promoter la baza, va iubi în continuare acţiunea dar va face totul cu caldură si va ţine cont şi de oamenii din jurul lui, fiind empatic în fază.
Dar despre fazele din viaţa noastră nu sunt în masura sa îţi povestesc mai multe pentru ca aş intra pe un teren minat.
Cert este ca există un test de personalitate destul de complex care te va descrie complet (are 40 de pagini 🙂 ). Vei sti care îţi este baza, dar mai ales faza pentru ca e partea cel mai greu de conturat.
Faza este cea care motivează o persoana la nivel personal si profesional sau raspunsul pentru întrebarea ta, despre promoter baza, empatic faza, ” De ce, dintr-o data, îi pasa si de alţii .”
Cam atât îti pot spune despre PCM, aceasta fiind doar baza training-ului.Un trainer certificat îţi va putea face profilul, iar la training vei învaţa cum sa te înţelegi pe tine mai uşor în funcţie de faza în care eşti şi cel mai important, cum sa comunici cu celelalte tipologii.
Apropo, ce profil zici ca eşti?
