Atunci când cădem, de fapt Dumnezeu ne spune “Opreşte-te.Uită-te puţin în jurul tău.Eşti sigur(ă) că asta vrei ? Eu totuşi ţin minte că îţi doreai altceva.Îţi dau timp să te mai gândeşti”.
E o răscruce de drumuri la care ori mergem mai departe, ori ne reinventăm şi ne întoarcem la origini, la cine suntem şi ne reamintim ce ne-am dorit întotdeauna să fim.
Prima variantă, în care mergem mai departe, care este şi cea mai puţin dureroasă, este cea în care devenim cine nu ne-am dorit niciodată să devenim.De multe ori acesta este şi primul moment când înţelegem că ceva ni se întâmplă, că devenim altcineva. E o alegere care devine şi cea mai sigură cale către autosabotaj, căci nimeni nu acceptă schimbarea neasumată.Este momentul decisiv în care stima faţă de sine scade şi începem să ne expunem la situaţii care nu ne reprezintă, dar nici nu ne fac cinste.
A doua variantă, cea în care schimbarea este asimilată şi acceptată cu durerile ei, este cea în care inevitabil, vei suferi cel mai mult.Va trebui să te confrunţi cu tine, cu alegerile tale, cu greşelile tale şi cu partea ta cea mai întunecată.
Este momentul în care înveţi iertarea.Te ierţi pe tine, înveţi să îi ierţi si pe ceilalţi, dar mai presus de toate înţelegi că nu trebuie să renunţi la tine ca să devii ceea ce ţi-ai dorit întotdeauna să devii.
Trebuie doar să îmbunătăţeşti ceva, dar pentru asta trebuie mai întâi să faci puţină curăţenie.E ca acasă, degeaba schimbi mobila dacă nu ai văruit.
Într-adevăr implică muncă, durere şi asumare.Adevăratele victorii înseamnă însă paşi mici, dar siguri, pentru că nici un castel de nisip nu rezistă la infinit.
Dacă ai căzut, şi simţi că lumea nu-ţi mai aparţine, adu-ţi aminte de tine aşa cum erai înainte să cazi.
Asumă-ţi greşelile, iartă-te, şi iartă-i pe cei care ţi-au greşit.
De multe ori facem rău fără să înţelegem, însă când facem rău altora ne facem rău şi nouă, căci devenim altcineva: un străin în propiul nostru corp, care, mai devreme sau mai târziu va cere drepturi depline.
Dacă ai căzut, nu-ţi fie frică de schimbare.
