De fapt, experiența cu ea nu a fost atât de dureroasă pe cât am crezut eu la vremea respectivă, cât mi-a reamintit de o ființă la care am ținut enorm de mult și care, din păcate, a ales aceeași soartă: să pretindă că fericirea stă într-o haină de la Zara și  într-un acoperiș deasupra capului.

Acum, e mai mult decât evident că eu am o frustrare în ceea ce privește  o alegere de acest gen.Așadar, m-am comutat pe căutat explicații, că doar de, asta știu să fac cel mai bine: să caut soluții și să dau explicații logice.

Și am  aflat răspunsul.Răspunsurile de fapt 🙂 .

Nu înțeleg de ce o femeie  inteligentă alege să se lase cumpărată când poate munci să aibă absolut tot ce își dorește, dar mai presus de toate să își păstreze demnitatea și integritatea.Mai ales în fața propiei persoane.Ce cred alții despre ea, și inclusiv eu, în cazul de față, este irelevant.Dar pe tine nu te poți minți la infinit.Nefericirea, oricât o bagi sub preș, se adună și la un moment dat dă pe dinafară.

Și să faci pace cu tine însuți și cu nefericirea ta nu pare un demers care să aibă urmă de inteligență.

Nu înțeleg de ce o femeie puternică, care poate muta munții din loc, are atitudinea potrivită și skills-urile necesare să evolueze sănătos, se expune la situații pe care ea însăși le consideră nepotrivite.Dar continuă să le accepte.Stai, că iar nu înțeleg: ești puternică dar refuzi să renunți la o situație care te denigrează pe tine însuți? Mie îmi sună a victimizare.

În concluzie, nu mai sunt  femei puternice, sunt niște victime ale propiilor lor alegeri.Or fi conștiente sau inconștiente?Dacă nu de alegerea proastă, măcar de faptul că și-au pierdut respectul de sine?

E foarte ușor să îi iertăm pe alții, dar este aproape imposibil să ne iertăm pe noi înșine.Asta dacă vom avea vreodată curajul să acceptăm că am făcut alegerea greșită și am lăsat circumstanțele proaste, nepotrivite, pe care de altfel noi toate femeile le trăim, să ne învingă.

De altfel, nu înțeleg de ce o femeie frumoasă își ia un bărbat urât.Că se vede urâtă? sau că bărbatul din viața ei o vede urâtă?Sau pentru că ea nu se vede deloc? Și nici pe el.Dar vede doar banii?

Cu bani poți cumpăra frumusețe? Poate că da: câteva ședințe la coafor, puțin botox, un ruj roșu…și iată, nefericirea are chip frumos!

Dar tot nefericire este.

Repet, eu vorbesc de  două femei frumoase, puternice și înteligente.

Eu așa le-am cunoscut.Și așa vreau să le păstrez la suflet.

Două femei lângă care am ales să nu mai stau pentru că nu îmi place să le văd nefericite.Și nici nu le înțeleg.

Și nici nu îmi pot accepta neputința de a nu reuși să le scot din mizeria în care sunt conștiente că sunt, dar nu mai au curajul să iasă.

Deși au mai ieșit odată.

Nu știu să fiu un prieten fals.Nu știu să îți spun că ești deșteaptă când amândouă știm că ești, dar acum ai făcut o alegere greșită.

Nu pot să îți spun că ești frumoasă, deși te-aș lua de cap și te-aș pune în fața oglinzii să ți-o spun de nenumărate ori, când chipul tău urlă a nefericire.

Și nici nu îmi vine să te mint. Să îți spun cât de extraordinară și de inteligentă ești că ai ales calea cea mai scurtă către împlinire  „financiară”, deși știu că îți arde sufletul pe dinăuntru de durere.

Și atunci îmi ling rănile și mă rog ca într-o zi să mă citești.Să înțelegi că nu alegerea făcută de tine e prețul prieteniei noastre, ci durerea pe care o porți și pe care eu nu ți-o pot suporta. Și care mă anulează pe mine, ca prieten, pentru că nu te pot ajuta să scapi de nefericire.

Pentru că asta fac prietenii, nu?