AutoBoca, copilul meu preferat.

Trebuie să fii om de marketing să înțelegi ce vreau să spun cu adevărat: să crești un brand e ca și cum ai crește un copil; iar procesul de rebranding în sine coincide cu nașterea și botezul acestui copil – cam așa gândim noi oamenii de marketing (sau așa ar trebui! 🙂 ) .
    Ba mai mult, suntem și  într-un proces continuu de analiza și de urmărire al evoluției brand-ului respectiv încât e ca și cum l-ai duce la creșă și ai urmări cum învață să meargă și să vorbească, apoi la grădiniță auzindu-l zicând poezii, ș’apoi la școală învățând să scrie; and so on..efectiv îl urmărești și îl hrănești și-ți saltă inima de bucurie de fiecare dată când vezi că este pusă  încă o cărămidă la o temelie pe care ai pus-o chiar tu cu mânuța și mintea ta. Pe scurt, îl crești exact cum faci cu un copil.
          După brandul marelui tenismen, de care m-am atașat din simplu considerent că a fost primul brand alături de care am crescut și eu (și trebuie să recunosc că am învățat multe și sunt mândră că mi-a dat Dumnezeu această șansă), și față de care am simțit pentru prima oară sentimentul de apartenență, a venit al doilea brand pe care eu doar l-am botezat, dar de data aceasta și  preferatul meu: AutoBoca.
           De ce? E intuiție pură… e un brand care crește realmente, fără a fi ajutat din exterior, și se dezvoltă curat, organic, fără implicații politice. E un brand la care, vreau să  cred, mulți oameni lucrează cu drag și asta pentru că este o poveste.
       E povestea de viață a unui om care a reușit; a unui român plecat de la o vârstă fragedă înafara granițelor țării la muncă pentru un trai mai bun; un om care astăzi, de fiecare dată când mă uit la el îmi dă un gust teribil să prind curajul acela nebun și să nu-mi fie frică de un eșec, căci orice eșec nu e decât un pas înapoi înaintea marelui salt: succesul.
Și asta este AutoBoca pentru mine – marele salt sau succesul;  iar el, Omul, exemplul succesului.
    De la omul acesta am reînvățat curajul, ambiția, dar și bunul simț; și toate la un loc, constant, promit un brand de o valoare rarisimă pentru că, înainte de toate, este  o dorință nebună de a reuși acasă, în România noastră dragă,  pentru a se putea  întoarce în sânul familiei; și cred că noi toți, care avem persoane dragi peste granițe cunoaștem dulcele dor de casă și intensitatea lui.
Și pentru asta  îți mulțumesc, Constantin Boca. Pentru exemplul pe care mi l-ai dat.
Eu cred că AutoBoca e ca un geniu care stă să fie descoperit; e brandul acela care va hrăni sufletele din Diaspora de boala numită ”dor de casă”… e acel brand care va spune povești românești autentice, dar una mai înainte de toate, propria poveste, încorporând povestea românului de astăzi, plecat peste mări și țări să reușească...
 

 

Nu cred în forever lasting stories ci în puterea lui “acum”; nici în “au trăiat până la adânci bătrâneți”,  ar fi un paradox …dar cred că astăzi se creează un brand care va dăinui până la bătrânețe, oricui ar fi aceea … pentru că este, dincolo de toate, un vis… și dacă ai visat vreodată și ai simțit gustul visului tău… well, ai să înțelegi ce vreau să spun… after all 🙂 …

 

 



Tu ce părere ai?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site utilizează fișiere cookie. Prin continuarea navigării, sunteți de acord cu utilizarea acestui tip de fișiere. Mai multe informații pot fi consultate prin accesarea Politicii privind Fișierele Cookie. Politica privind cookie-urilor and Termeni și Condiții

error: Conținutul acestui site se află sub protecția drepturilor de autor. In situația în care intenționezi să distribui, te rog să atribui dreptul de autor afișând vizibil link-ul de unde ai luat materialul. Link-ul trebuie să fie către articolul specific și nu către pagina de start. Nu ai dreptul de a utiliza conținutul acestui blog având la baza motive comerciale decât dupa ce ți se va permite acest lucru. Solicitările de permisiune le primesc pe contact@alexandrahustiu.ro